Printre morminte

Era doua noaptea si eram la intrarea in cimitir. Eram imbracat cu un tricou negru si o pereche de blugi putin mulati de aceeasi culoarea. Am inceput sa ma plimb printre morminte. Aici isi aveam locul de veci si parintii mei. M-am oprit in fata mormintelor lor si am sarit pe creanga copacului ce le facea umbra.

Deseori veneam in cimitr pentru ca nu se afla prea multa lume acolo,mai ales la ora aceea.Am ajuns acolo zburand,dar pana la urma am aterizat pe pamant,langa toate mormintele acelea.Uneori imi dadeau o stare ciudata si ma speriau,alteori ma relaxam in preajma lor.

Stateam turceste pe creanga, cu spatele lipit de trunchiul copacului. Dupa ce am privit un sfert de ora cele doua morminte de sub mine, mi-am ridicat privirea. Am inceput sa ma uit pe cer si am observat o pasare ciudat de mare. Am urmarit-o cu privirea si cand a aterizat mi-am dat seama ca e inger. Mi-am scos coltii, facandu-mi si ochii de un rosu foarte stralucitor. Il fixam pe baiat cu privirea chiar daca se afla la o distanta destul de mare. Ma intrebam daca ochii mei se vad de acolo, caci erau destul de stralucitori acum ca era si luna plina

Priveam in jur si cum ma asteptam nu era nimeni.M`am lasat pe iarba care era putin uda,semn ca cu ceva timp in urma ploase.Am pipait firicelele de iarba,apoi am privit cerul .Ma aflam in fata a sute de morminte,incercand sa citesc numele si anii de pe ele ,eram curios cine se afla acolo,chiar daca nu cunoasteam pe nimeni.Era cam dificil sa imi dau seama ce scrie datorita intunericului cu care nu eram invatat.

Ii priveam atent fiecare miscare ce o facea. Mi se parea ciudat sa vad un inger in cimitir, la ora asta. Toti ingerii ce-i intalnisesi pana acum nu umblau prin cimitire si rar ii vedeai noaptea pe afara. Am sarit din copac si am vrut sa aterizez pe iarba. Cum pamantul inca era ud, mi-a alunecat un picioar si am aterizat in fund.
-La naiba. zic enervat, ridicandu-ma in picioare.
Dupa ce ma scutur pe fund incerc sa ma indrept spre baiat dar ma durea glezna, avea sa se vindece curand dar tot ma enerva

La linistea care era acolo am putut auzi cateva fosnete,apoi un sunet mai puternic,de parca cineva ar fi cazut dintr`un copac,urmat de niste pasi.Mi`am intors brusc capul sa ma asigur ca nu era nimeni acolo,dar am putut observa sclipirea unei perechi de ochi,si o umbra ce se apropia de mine.M`am ridicat imediat in picioare,aripile mele strangandu`se in jurul meu.Mai tot timpul stateam cu garda jos chiar daca aveam sau nu impresia ca e cineva acolo,asta doar cand aripile mele nu isi faceau aparitia,dar acum ele ma protejau.

Paseam incet ca sa nu ma doara prea tare glezna. Nu a durat mult si aceasta s-a vindecat. Am rasuflat usurat cand nu am mai simtit durerea din picior.Ma apropiam incet, incet de baiat. Expresia fetei imi era serioasa si coltii erau la vedere. Inainte ca lumina sa ajunga pe fata mea mi-a aparut un zambet larg, ca de copil si coltii mi-au fost acoperiti. Stiam ca baiatul m-a observat si ca stia ce sunt din cauza ochilor. Cand lumina mi-a atins fata eram ca un copil mic, vesel si-l priveam dulce pe baiat.
-Ce faci aici la ora asta?il intreb curios, ajungand in fata lui.

De abia daca fata mea putea fi observata datorita aripilor ce erau infasurate in jurul meu.Cand i`am auzit acea voce draguta si deloc infricosatoare,m`am calmat putin,incercand sa il privesc.Aripile mele au disparut fara sa vreau,pentru ca era ciudat dar nu eu le controlam.
-Nici eu nu stiu exact,i`am raspuns destul de calm,analizandu`l.
Parca era altfel cand l`am vazut prima data,acum ca se apropiase de mine semana cu un pusti inofensiv,asa ca am lasat toate grijile deoparte.

Ma bucuram ca si-a dat aripile deoparte. Dupa ce au disparut de tot mi-am retras coltii si ochi si-au recapatat culoarea albastra. Chicotesc cand aud raspunsul baiatului.
-Ce ciudat.zic analizandu-l din cap pana-n picioare. Adica te-ai trezit deodata aici si nu stii cum ai ajuns? intreb curios caci in mintea mea asta credeam ca a patit.

-Am zburat pana aici,nu e evident? i`am zis,uitandu`ma spre aripile mele care disparusera.
"Mda.." mi`am zis in gand,dandu`mi ochii peste cap.
-Dar tu ce faci aici?Pare cam periculos pentru tine,i`am zis,ezitand putin sa ii privesc ochii,care pareau altfel fata de cum ii vazusem prima oara.

CAnd i-am auzit raspunsul mi-am dat seama ca nu intelesese perfect ce vroiam sa spun. Am vrut sa-i explic dar cand sa vorbesc acesta a pus o alta intrebare. L-am ascultat pana la sfarsit si am chicotit.
-Atat de lipsit de aparare par?

L`am privit din nou,analizandu`i mai bine fata.
-Acum da..atunci nu,am zis ultimele cuvinte mai in soapta,vazand ca incepuse sa chicoteasca,dar nu intelegeam de ce.

-Atunci cand? Cand veneam spre tine?zambesc. In fine, nu-s lipsit de aparare nu-ti fa griji.ii zic pastrandu-mi zambetul pe buze. Axel!ma prezint vesel, intinzandu-mi mana spre baiat

Am dat afirmativ din cap,perntru ca imi aduceam perfect aminte cum ii vazusem ochii rosii sclipitori,si acei colti imensi si ascutiti.Am intins si eu mana,repetand in minte numelelui.
-Kahiro,pe scurt Hiro! m`am prezentat la randul meu,strangandu`l usor apoi dandu`i drumul.
-Esti vampir,nu`i asa?
Ce intrebare puteam pune si eu,nu era evident ca vampir era?Dar voiam sa ma asigur,sau sa isi dea seama ca stiam defapt ce e.

I-am strans usor mana zambind.
-Da.i-am raspuns la intrebare.
Dupa felul in care o puse gandurile imi fusese confirmate, stia ca sunt vampir. Oricum nu aveam cum sa nu-si fi dat seama.

-Si tu esti cuminte cu ingerasii,asa`i?o alta intrebare stupida,dar chiar eram curios cum va raspunde chiar daca nu puteam avea prea multa incredere in el.Totusi era vampir,de mult ingerii si vampirii purtasera razboaie.

Dau afirmativ din cap.
-Stiu ca e ciudat!zambesc. N-am nimica cu ingerii.ridic din umeri. Am avut prieteni buni care tot ingeri erau!zambesc. Rar ma lupt cu un inger si asta numai daca incepe el bataia.

L`am ascultat atent si parea in regula,dar tot nu am vrut sa am incredere in el,nu trebuia sa ma pacaleasca tonul cu care vorbea.
-Oww,ce dragut,i`am spus,ciufulindu`i parul.

Am zambit copilaros cand m-a ciufulit apoi mi-am aranjat parul.
-Si vrei sa mai petreci timpul pe aici sau mereu altundeva?zambesc.

-Eu de abia am venit,i`am spus,lasandu`ma in jos pe iarba pentru ca ma dureau picioarele,chiar daca aripile ar fi trebuit sa ma doara.
-Dar daca vrei..putem merge altundeva!

Ma asez in fund pe iarba, ducandu-mi mainile in spate, sprijinindu-ma in ele.
-Daca vrei mai stam!ridic din umeri. Mie indiferent.ii zic si-mi ridic privirea spre cer, era asa senin si plin de stele.

-Eu prefer sa raman aici,macar suntem singuri.
M`am uitat la el,observand ca privea cerul asa ca am facut si eu la fel.Un nor imens a acoperit luna,fiind mai intuneric acum,iar eu de abia vedeam ceva.

-Fututi norul mortii matii.mormai caci uram cand se intampla asta.
Imi placea sa privesc luna si ma apucau dracii cand aceasta era acoperita de un nor stupid, ce nu avea pe unde altundeva sa pluteasca. Inca priveam cerul sperand ca norul sa treaca cat mai repede.

In acea liniste ii aud glasul nervos al tipului,privindu`l cu ochii mari cand incepe sa injure,apucandu`ma rasul.I`am indicat cu degetul un alt nor si mai mare decat acela,dorind sa vad cum va reactiona.Dupa ce norul micut a trecut,s`a facut lumina pentru cateva secunde,apoi luna a fost acoperita de celalalt.

M-am uitat la el cand a ras apoi i-am urmarit degetul. Am facut ochi mari cand am vazut al doilea nor. M-am rugat in gand sa nu acopere luna dar dorinta nu a mers.
-Futu-i mortii masii!injur lovind pamantul cu pumnii.